...Doar eu si tacerea...

In noaptea asta vreau sa fiu doar eu si tacerea....sa-mi ascult melodia sufletului
 ce-mi canta durerea atat de profund incat ma trezesc dansand cu lacrimile ...lacrimile mele ....reci ...calde ...fierbinti ....
adeseori imi scalda chipul si-mi soptesc ca sunt doar un strop de viata...si gandurile-mi sunt in ceata ...
Nu mai simt trairile ...nici visele ...sunt amortita ,iar bratele melancoliei ma strang tare ...
incerc sa strig dar parca ...nimeni nu ma aude ....am sa m-afund in mine ,sa vad ce resturi mai gasesc....resturile unui suflet
ramas parca in urma tornadei ,un suflet,rascolit ....distrus ..pustiu...
Mi-ascund durerea in spatele tacerii,si-n mine tristetea  si dezamagirea ploua necontenit ,picaturi reci ,ascutite...
taie ca lama lasand cicatrici adanci pe vesnicie ...
Mi-e frica de toate... nu mai cred in nimic pentru ca tot ceea ce ma inconjoara m-a dezamagit...
m-am saturat de jocul acesta al mastilor care se cheama viata mea...
 Am obosit. Vreau sa ma odihnesc dar nu gasesc nicaieri nici macar un coltisor de umbra...
 Poate doar in mine, dar acolo e mult prea intuneric si rece...