"În tine trăiesc două inimi. Una aste a ta și a doua este a mea. A doua, adică a mea, e o nebună. Se naște în fiecare dimineața acolo, în pieptul tău. De fapt, în inima ta. Știu că tu nu o vezi niciodată, dar sunt sigur că o simți... dezgolită de toate păcatele și-acoperită de fluturi. Ai făcut-o să uite de uitare, despărțire sau indiferență. Ai învățat-o să se bucure de zâmbete, de Soare și de cer. Ai învățat-o și dezvățat-o de dor și să îmbrace seara cămăși largi visând la viitor. Apoi ai obișnuit-o să spună "Bună dimineața!" ceștii de cafea și "Noapte bună!" așternuturilor, tale, ce ascund lumea. I-ai ascuns nervii și temerile într-o cutie ca să îi deschizi uși și ferestre spre viitor. Ai învățat-o să sărute lacrimi și să se bucure de ploaie valsând fără teamă printre stropi. E o nebună care în cele mai neașteptate momente îți scrie pe corp cu atingeri fine, iubire. A doua inimă a ta, e a mea.
În mine trăiesc două inimi. Una este a mea și a doua este a ta. A doua, adică a ta, e o nebună. Se naște în fiecare dimineață acolo, în pieptul meu. De fapt, în inima mea. ..."
"Ma gandesc la povestea unei doamne care dupa douazeci de ani de casnicie, continua sa iasa in fiecare zi in intampinarea sotului sau cand acesta venea de la munca. Cu putin timp inainte de ora obisnuita la care acesta trebuia sa soseasca, iesea din casa si mergea pe ulita satului pana se intalneau. In fiecare zi, ardea de nerabdare sa il vada. In fiecare zi ii era la fel de dor de el ca si in primele zile ale iubirii lor.
Ma gandesc la femeile care si-au asteptat sotii intemnitati timp de zeci de ani de zile, fara sa aiba o clipa gandul de a-si reface viata.
Ma gandesc la sotia care isi rugase sotul sa ii cumpere un piaptan, iar el i-a raspuns ca nu mai are bani decat pentru a-si repara bratara de la ceas. Seara, ea isi taiase parul si il vanduse pentru a-i cumpara lui un ceas nou. El isi vanduse ceasul si ii cumparase piaptanul dorit. Si flori.
Ma gandesc la bucuria de a nu mai trai pentru tine. Devenind, de-abia atunci, cu adevarat viu. La binecuvantarea de a (te) stii darui, de-abia atunci putand cu adevarat sa (te) primesti. La darul de a ferici, in care sta de fapt ascunsa insasi fericirea ta. La harul de a te jertfi, gasindu-te inviat in zambetul celuilalt. La taina sfanta ce iti arata cum " sa iubesti cu Dumnezeu din tine pe Dumnezeu din celalalt" Si mi-as dori sa se predea si asta la scoala."
)... pe drumul vietii, a cata oara? Dezbracata de ratiuni, cu ochii fixi, pe acest monitor ce te prosteste la infinit! Asta este lumea virtuala... cu parti bune si parti rele. Bune, caci te cunosti sau ajungi sa te cunosti bine sau foarte bine... fara sa trebuiasca sa te vezi, sa te oferi. Rele, cand vei depune in aceasta relatie, intreg sufletul... iar mai apoi, nu sti cum sa.l mai iei inapoi! Dar vom citii mereu patanii, intamplari triste sau vesele... vor fi randuri triste sau insemne ale unei relatii pe care multi ne.o dorim, sincera si reala, macar o singura data in viata, pentru totdeauna!
Uite ce frumos cred ca ar fi fost :" Bărbatul e chemare, raţiune, cunoaştere, putere, reflexiune, creaţie ; femeia e răspuns, inimă, iubire, dăruire, spontaneitate, procreaţie, posibilitate de inspiraţie şi de revelare a puterii lui Posted on 1 februarie 2013 by admin Pr. magistrand Constantin Galeriu
Lucrare de seminar pentru titlul de magistrii, întocmită sub îndrumarea d-lui prof. N. Chiţescu, care a dat şi avizul să fie publicată
Femeia mereu se zideşte pe sine prin bărbat, şi bărbatul mereu se revelează pe sine prin ea. Femeia e unită cu el numai prin aceea că e fiinţă din fiinţa lui, dar ea mereu primeşte în fiinţa ei «coasta» lui, energiile lui, spirituale si fizice si ei, bărbatul, în ea si prin ea se întrupează mereu în urmaşi. Dar prin această continua revărsare a energiei sale, prin întruparea lui în ea, mai ales «prin concepţie, femeia devine irevocabil legată de bărbat»,13 si astfel şi procesul zidirii şi înălţării ei prin bărbat e continuu.
«Bărbatul e capul femeii ; femeia e strălucirea — sărbătoarea — bărbatului». Bărbatul e chemare, raţiune, cunoaştere, putere, reflexiune, creaţie ; femeia e răspuns, inimă, iubire, dăruire, spontaneitate, procreaţie, posibilitate de inspiraţie şi de revelare a puterii lui.
«Bărbatul doreşte prin femeie o continuare a sa, a operei sale, pentru a înfrânge fizic moartea ; femeia doreşte să poarte, să nască fructul trupului său, cu iubire, cu devotament.14 si mai ales atunci femeia se zideşte pe sine continuu, când nu e numai un receptacol, o întrupare pasivă a bărbatului, ci e în stare să răspundă chemării lui printr-o atitudine liberă, fiindu-şi unul altuia cale spre plenitudine."
Sunt din suflet, sunt simtite si traite. Si vreau sa fii fericita, imi plac oamenii fericiti, imi place bucuria oamenilor. Sa fii fericita toata viata ta, sa zambesti cu sufletul :)
Sunt momente când ascunzi în spatele unui zâmbet toate lacrimile pe care ochii tai vor sa le plânga. Ascunzi în buze toata durerea, încordând colturile si obligându-le sa ramâna ridicate într-un zâmbet. Cum sa iti zambeasca sufletul?:)
"În tine trăiesc două inimi. Una aste a ta și a doua este a mea. A doua, adică a mea, e o nebună.
RăspundețiȘtergereSe naște în fiecare dimineața acolo, în pieptul tău. De fapt, în inima ta.
Știu că tu nu o vezi niciodată, dar sunt sigur că o simți... dezgolită de toate păcatele și-acoperită de fluturi.
Ai făcut-o să uite de uitare, despărțire sau indiferență. Ai învățat-o să se bucure de zâmbete, de Soare și de cer. Ai învățat-o și dezvățat-o de dor și să îmbrace seara cămăși largi visând la viitor. Apoi ai obișnuit-o să spună "Bună dimineața!" ceștii de cafea și "Noapte bună!" așternuturilor, tale, ce ascund lumea. I-ai ascuns nervii și temerile într-o cutie ca să îi deschizi uși și ferestre spre viitor. Ai învățat-o să sărute lacrimi și să se bucure de ploaie valsând fără teamă printre stropi.
E o nebună care în cele mai neașteptate momente îți scrie pe corp cu atingeri fine, iubire.
A doua inimă a ta, e a mea.
În mine trăiesc două inimi. Una este a mea și a doua este a ta. A doua, adică a ta, e o nebună.
Se naște în fiecare dimineață acolo, în pieptul meu. De fapt, în inima mea.
..."
http://www.youtube.com/watch?v=Hs-cHI1YvPs
RăspundețiȘtergere"Ma gandesc la povestea unei doamne care dupa douazeci de ani de casnicie, continua sa iasa in fiecare zi in intampinarea sotului sau cand acesta venea de la munca. Cu putin timp inainte de ora obisnuita la care acesta trebuia sa soseasca, iesea din casa si mergea pe ulita satului pana se intalneau. In fiecare zi, ardea de nerabdare sa il vada. In fiecare zi ii era la fel de dor de el ca si in primele zile ale iubirii lor.
RăspundețiȘtergereMa gandesc la femeile care si-au asteptat sotii intemnitati timp de zeci de ani de zile, fara sa aiba o clipa gandul de a-si reface viata.
Ma gandesc la sotia care isi rugase sotul sa ii cumpere un piaptan, iar el i-a raspuns ca nu mai are bani decat pentru a-si repara bratara de la ceas. Seara, ea isi taiase parul si il vanduse pentru a-i cumpara lui un ceas nou. El isi vanduse ceasul si ii cumparase piaptanul dorit. Si flori.
Ma gandesc la bucuria de a nu mai trai pentru tine. Devenind, de-abia atunci, cu adevarat viu. La binecuvantarea de a (te) stii darui, de-abia atunci putand cu adevarat sa (te) primesti. La darul de a ferici, in care sta de fapt ascunsa insasi fericirea ta. La harul de a te jertfi, gasindu-te inviat in zambetul celuilalt. La taina sfanta ce iti arata cum " sa iubesti cu Dumnezeu din tine pe Dumnezeu din celalalt"
Si mi-as dori sa se predea si asta la scoala."
)... pe drumul vietii, a cata oara? Dezbracata de ratiuni, cu ochii fixi, pe acest monitor ce te prosteste la infinit!
RăspundețiȘtergereAsta este lumea virtuala... cu parti bune si parti rele. Bune, caci te cunosti sau ajungi sa te cunosti bine sau foarte bine... fara sa trebuiasca sa te vezi, sa te oferi. Rele, cand vei depune in aceasta relatie, intreg sufletul... iar mai apoi, nu sti cum sa.l mai iei inapoi!
Dar vom citii mereu patanii, intamplari triste sau vesele... vor fi randuri triste sau insemne ale unei relatii pe care multi ne.o dorim, sincera si reala, macar o singura data in viata, pentru totdeauna!
Arde pentru tine acum http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=-hJ3vX-bt7A#!
RăspundețiȘtergereUite ce frumos cred ca ar fi fost :" Bărbatul e chemare, raţiune, cunoaştere, putere, reflexiune, creaţie ; femeia e răspuns, inimă, iubire, dăruire, spontaneitate, procreaţie, posibilitate de inspiraţie şi de revelare a puterii lui
RăspundețiȘtergerePosted on 1 februarie 2013 by admin
Pr. magistrand Constantin Galeriu
Lucrare de seminar pentru titlul de magistrii,
întocmită sub îndrumarea d-lui prof. N. Chiţescu,
care a dat şi avizul să fie publicată
Femeia mereu se zideşte pe sine prin bărbat, şi bărbatul mereu se revelează pe sine prin ea. Femeia e unită cu el numai prin aceea că e fiinţă din fiinţa lui, dar ea mereu primeşte în fiinţa ei «coasta» lui, energiile lui, spirituale si fizice si ei, bărbatul, în ea si prin ea se întrupează mereu în urmaşi. Dar prin această continua revărsare a energiei sale, prin întruparea lui în ea, mai ales «prin concepţie, femeia devine irevocabil legată de bărbat»,13 si astfel şi procesul zidirii şi înălţării ei prin bărbat e continuu.
«Bărbatul e capul femeii ; femeia e strălucirea — sărbătoarea — bărbatului». Bărbatul e chemare, raţiune, cunoaştere, putere, reflexiune, creaţie ; femeia e răspuns, inimă, iubire, dăruire, spontaneitate, procreaţie, posibilitate de inspiraţie şi de revelare a puterii lui.
«Bărbatul doreşte prin femeie o continuare a sa, a operei sale, pentru a înfrânge fizic moartea ; femeia doreşte să poarte, să nască fructul trupului său, cu iubire, cu devotament.14 si mai ales atunci femeia se zideşte pe sine continuu, când nu e numai un receptacol, o întrupare pasivă a bărbatului, ci e în stare să răspundă chemării lui printr-o atitudine liberă, fiindu-şi unul altuia cale spre plenitudine."
Ce frumoasa este teoria!:)
ȘtergereCând te deschizi, e trupul tău mireasmă
RăspundețiȘtergereDe sobru mosc şi dulce orhidee,
E noaptea zi, cu tine-n pat femeie
Şi chiar tristetea fuge ca dracul de agheazmă.
Ce dar ai tu, făcut e pentru mine
Cin te-a croit urmatu-mi-a doar gândul,
De tine-n veci sortit, ca să rămân flămândul
Eşti clipa care pleacă şi clipa care vine.
Cu tine-n gând trăiesc şi mort sunt fără tine
În trupul tău gust mierea şi pelinul,
Tu mă imbeţi mai tare decăt vinul
Nu aş putea trăi o clipă fără tine.
În mine simt iubirea ta cum sapă
Fântână, să mă umpli cu trupul tău de apă.
Frumoase versuri!Oricine ai fi tu ....multumesc!:)
ȘtergereSunt din suflet, sunt simtite si traite. Si vreau sa fii fericita, imi plac oamenii fericiti, imi place bucuria oamenilor. Sa fii fericita toata viata ta, sa zambesti cu sufletul :)
RăspundețiȘtergere"Sa zambesti cu sufletul"....ce frumos suna!:)Multumesc!:)
ȘtergereSunt momente când ascunzi în spatele unui zâmbet toate lacrimile pe care ochii tai vor sa le plânga. Ascunzi în buze toata durerea, încordând colturile si obligându-le sa ramâna ridicate într-un zâmbet. Cum sa iti zambeasca sufletul?:)
Ștergerehttp://www.dailymotion.com/video/xl8ede_you-re-my-everything-santa-esmeralda-classic-love-songs_music?ralg=meta2-only#from=playrelon-4
RăspundețiȘtergere