...Flori de gheata...

Pasesc tacuta in fiecare zi prin viata
si lacrimi ce se scurg in suflet infloresc...flori de gheata...
Au rasarit boboci  si-au crescut in mine pana-au prins radacini...
si simt cum spinii lor ma dor  tot mai mult...o durere muta ce striga in mine...
Si-as vrea sa fac sa arda focul,cand flacara e stinsa si sa gasesc speranta in tot ce nu exista...
Oare de ce iubirea imi e atat de trista? ...De ce am senzatia ca  cei care ma inconjoara nu fac parte
din lumea mea?...Poate mi-am creat eu o lume in care nu incap ei ...prea multa neliniste ma rascoleste...azi ,mi-e mult prea frig
in suflet ...pana si gandurile mi-au inghetat in timp...
De-as putea ,mi-as arunca lacrimile-n negura noptii,
sa se transforme -n stele ,sa -mi lumineze cerul sufletului ...
Sa simt lumina ta peste genele mele inchise de vise....