duminică, 10 iunie 2012

Liniste....




Uneori ....te simti un ciob de sticla intr-o lume de cristal .....simti ca toate gandurile de pe pamant se adunna in tine ...si nu-ti doresti nimic ....doar ....Liniste...liniste sa iti asculti gandurile ....sa iti asculti soaptele viselor ...povestile sufletului ...bataile inimii ....

joi, 31 mai 2012

...Priveste cerul...

"Cand sufletul ti-e gol, priveste cerul
Nu te lasa invins si vei vedea
Ca dincolo de nori e soare-ntotdeauna
Si te va ajuta sa mergi pe calea ta "

marți, 29 mai 2012

Ploua ...ploua...ploua...

Miroase a ploaie ,a ganduri agatate de noapte ...
miroase a mine ....a tine ...a noi ...zborul mintii lasa picaturi de curcubee
sa se prelinga peste suflet ...ploua..ploua...ploua...

vineri, 25 mai 2012

Un gand in ploaie....

Azi ,ploaia are gust de iubire ,gandurile-mi prind aripi albe si zboara departe ...departe ...
Cuprinde-ma-n brate  si infasoara-ma intr-un vis albastru,apoi deschide brusc ochii,sa-ti raman in gand peste zi ,
peste noapte,peste suflet ....peste viata .... Zambeste-mi ...stii ca atunci cand imi zambesti ma legi de tine pentru totdeauna...

miercuri, 23 mai 2012

...Citat adevarat...

"Unii tac pentru că visează o elocinţă mai profundă decât a cuvintelor.
 În schimb, alţii tac pentru că nu mai vor să spună nimic.
 Pentru că nu mai cred în nimic.
 Nu mai cred în dragoste şi se hotărăsc să nu-i mai pronunţe numele,
 nu mai cred în fericire şi se hotărăsc să uite de ea."
 (Octavian Paler)

joi, 26 aprilie 2012

Sufletul pereche.....

Se intampla ca o data in viata sa iti intalnesti sufletul pereche si sa-ti imaginezi ca iti apartine numai pentru ca asa trebuie sa fie.
 Din pacate nu intotdeauna se intampla asa. Sufletul acela poate avea deja alt suflet langa el, incompatibil, nu pereche, in nici un caz, dar un suflet la care tine si de care nu vrea sa se indeparteze.
 Un suflet care s-a aflat acolo cand celalalt era prea gol si suferea prea mult, reusind numai sa-i aduca alinare, de fapt incredere in sine si atat!
 Suflete pereche! Exista suflete pereche care, incredibil, nu pot fi impreuna niciodata, suflete sortite intr-un fel tristetii si durerii neimplinirii. Atunci iti spui: sufletul meu pereche e pierdut, il voi regasi poate, candva, intr-o alta viata!
 Cand sufletul tau simte ca a pierdut si e atat de gol, cand vede indiferenta din jur, ce ii mai ramane de facut in afara de a se retrage in carapacea lui si de a se resemna?
 Din fericire, avem capacitatea asta, putem uita macar cu mintea si pastra numai in inima sentimentele si tot ce a fost frumos, fiecare clipa distincta si minunata pe care am trait-o.
 Ce ne-am dorit, ce am avut din tot ce am vrut, se va pastra acolo, odata cu trairile, cu tot ce am simtit si nu va disparea niciodata, chiar daca sufletul nostru pereche merge mai departe pe drumul lui, nu impreuna cu sufletul care ii este daruit.
 Nu e niciodata de ajuns tot ce poti sa dai, mai ales pentru un suflet deja alaturi de alt suflet, chiar daca acela nu e perechea lui. Are sufletul lui, clipele lui, dragostea lui, la care nu va renunta niciodata.
 Trist! Insa trebuie sa intelegi, sa-l lasi sa mearga mai departe cu toate ca stii: nu-l vei regasi niciodata! Vei vrea sa ajungi intr-o alta viata in care speri sa-l intalnesti, asteptandu-te.
 Poate va fi asa sau poate destinul se repeta iremediabil, dar ai vrea sa ajungi acolo pentru a-l cauta din nou!

miercuri, 25 aprilie 2012

...Femeia capricorn...


“5 am spus? 5 sa fie!”
Tine minte ora de intalnire daca vrei sa o mai vezi a doua oara! Nu prinzi din zbor femei ca ea! Si asta nu pentru ca de obicei “vaneaza” la sol, ci pentru ca nu oricine are nas de ea. Tot timpul serioasa, cu un fler extraordinar, ea este capabila sa duca totul la bun sfarsit fara sa se planga o clipa. In niciun caz nascuta pentru munci inutile, ea poate depune un efort sisific pana ce isi atinge obiectivul. De acolo, din fruntea ierarhiei unde ajunge adesea, nu o mai ai nimeni. Si asta pentru ca pasii marunti sunt tehnica ei, iar darzenia si inteligenta armele pe care nu le pierde vreodata. Daca o vei cunoaste, vei crede ca este prototipul omului de succes. Chit ca nu o vei putea copia in veci!
Structura corporala:
Daca in copilarie parea o doamna batrana, cu gesturi greoaie, pe masura ce inainteaza in varsta intinereste. Se va transforma incet intr-o femeie cu aer tineresc si nu va pierde bujorii din obrajori nici macar atunci cand celelalte femei ii inlocuiesc cu make-up.
De obicei are o structura plapanda, dar puterea ei vine din interior si rezistenta in fata problemelor de sanatate este mult mai mare ca la alte semne.
Este destul de slaba, iar inaltimea peste medie o pastreaza frumoasa pana tarziu. Frumusetea fizica este perfect pusa in evidenta de o anumita timiditate care paleste cu varsta, lasand-o sa infloreasca vizibil. Neincrederea in sine ii poate afecta si imaginea despre sine, dar manierele, bunul gust pe care il are in materie de haine si gratia gesturilor o transforma intr-o doamna ce provoaca la descoperire. Doar barbatii adevarati se simt capabili sa-i dea curs!
Structura psihica:
Nu e deloc usor sa ajungi in mintea unei femei Capricorn! Draguta, manierata, isi poarta etichetele cu gratie. Ce e dincolo de acest aer sobru, care te poate intimida la prima vedere? O femeie extraordinara! Desi adesea se zice ca femeile Capricorn sunt nascute pentru cariera, multe dintre ele simt frumusetea artei. Unele se ocupa de mecenat, altele au curajul sa cante pe scena. Sunt capabile de orice daca exista pasiune. Si ele au curajul si darzenia de a-si urma pasiunea. Bineinteles, nu pe burta goala! O femeie Capricorn stie ca visele si talentul nu se nasc din praf de stele. Daca viata (destul de grea, adesea) nu i-a dat o familie foarte instarita, ea va face tot posibilul sa isi achizitioneze banii necesari unui trai imbelsugat. Apoi, cand altii se gandesc la pensie si la cat de greu le va fi sa faca rost de bani pentru medicamente, ea va calcula ce cursuri de dans sau scrima sau actorie va face. Varsta o face mai tanara, mai frumoasa, mai deschisa spre alte sfere ale vietii decat cea materiala.
Este o carierista, ajunge intotdauna acolo unde isi propune, dar nu calcand pe cadavre. Tot ce are merita si nu are putin deloc. Nu te teme: cariera nu o scapa de familie. Traditionalista, iubeste familia si intotdeauna le va purta respect celor care i-au dat viata.
Viata amoroasa:
Adesea se lauda ca nu crede in dragoste. Adesea nu crede in dragsote, dar poate avea multe relatii ca pe afaceri profitabile. Cand lasa jos garda de fier a interesului financiar, poate simti multa pasiune. Nu va scrie epistole de amor cu un “la revedere” incarcat de inimioare si buze rujate, dar va arata cata iubire poate sa ofere prin tot ce face. Desigur, doar un om special poate observa toate tipurile de “te iubesc” pe care stie sa le spuna fara cuvinte.
Adesea neincrezatoare, ea intra greu in febra pasiunii. Teama de a fi vulnerabila o pastreaza rece si chiar daca sufera, nu va declara niciodata. Este puternica si prefera sa ramana o stanca decat sa se topeasca o noapte in bratele cuiva si a doua zi sa nu mai stie de unde sa se adune. Poate suferi mult, adesea si o viata intreaga pentru un barbat, dar nu iarta si nu uita atunci cand este ranita.
Daca ai descoperit-o, esti un barbat cu adevarat special. In schimbul fidelitatii tale, vei avea tot ce iti doresti: iubire, grija, model. Fie ca va ramane acasa pentru a-ti creste copiii (da, iubirea o poapte transforma in femeia de casa), fie ca va munci la 2 job-uri ca sa te ajute sa iti platesti facultatea pentru ca ai convins-o ca iti place si poti adue mai multi bani in casa, ea ti se poate dedica cu totul.
In plus, trebuie sa ai cultul familiei. Cinele se respecta, week-endurile la fel, nu mai zic de traditii. Ce conteaza ca etsi alergic la carnea de miel daca e Paste si ea face cel mai bun drob? A! Era sa uit: iubeste-i familia! Cand o iei de nevasta te casatoresti cu toate neamurile ei. Nu te speria, de obicei sunt oameni deosebiti, doar nu iesea o vita asa nobila din ceva porcesc! Si ea va raspunde la fel, desigur. Poate ca voi sunteti Adam si Eva, doar toata lumea va este draga!

joi, 19 aprilie 2012

...Tacerea mea te iubeste...


Azi ,tacerea mea te-a iubit cu ochii ,cu mainile ,cu buzele ,cu soapte nerostite...
cu mangaieri tandre si dulci,cu adieri de vant si stropi de ploaie,cu fiecare bataie de inima ,
Stiu ca ma simti ca o raza de soare ce-ti mangaie sufletul si-ti incalzeste inima iubitule,
 ma-ntelegi chiar si atunci cand tac ...
In noapte-mi impletesti vise cu praf de stele ce mi le-asezi pe pleoape,
 trupu-mi infasori in raze de luna ...si-n tine...
Si-atunci ,ma pierd ,ma pierd in galaxia iubirii tale,
In palma ta ,e chipul meu ,in ochii mei ,surasul tau,pe buze am doua cuvinte ,
ti le soptesc prin sarutul fierbinte...
Usor,ma risipesc in tine,prin vene-ti curg ,ma preling pe sufletu-ti cald ,pana -ti ajung in inima,
si-acolo ...ma opresc ca sa fiu bataile inimii tale ce-ti vestesc zorii unui nou inceput,
cand ma preschimbi in gand si te iubesc tacand....

miercuri, 18 aprilie 2012

Daca...

Daca tac,asta nu inseamna ca nu am nimic de spus ,daca  nu imi arat sentimentele ,asta nu inseamna ca
 ele nu exista ,daca ma vezi razand ,asta nu inseamna ca nu stiu sa plang ....
Nu ma prefac ca sunt altfel, ci doar imi ingrop adanc aceste sentimente si incerc sa uit de ele.
Exista cuvinte care nu se rostesc, exista lacrimi care nu se vad , exista dorinte care pot fi traite doar in vise...

...Trecutul....

Trecutul ,nu-l vom putea uita niciodata,face parte din noi....tot ceea ce putem face este sa il ascundem in suflet....doar asa vom putea merge mai departe...

luni, 16 aprilie 2012

...Bolnav de tine...

...Citat adevarat...

"Uneori, e drept, omul oboseste asteptând. Si n-ati auzit, oare, de situatii în care,
când soseste în sfârsit ceea ce el a asteptat, soseste prea târziu?
 E, poate, o victorie pe care a dorit-o mult, dar, obtinând-o prea târziu,
nu mai are ce face cu ea; o victorie care reuseste sa-l oboseasca si mai mult.
 Si renunta la ea cu o ultima mare tristete, deoarece nu e simplu sa porti o batalie si,
ajuns la capat, sa-ti dai seama ca asta a fost totul. Batalia. A existat cândva un scop,
 dar de atâta asteptare scopul a murit... Te resemnezi la nevoie cu singuratatea,
 dar nu vrei sa te resemnezi cu desavârsirea ei."Octavian Paler

Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptând, când, de fapt,
 nu facem altceva decât sa murim suportabil, putin câte putin.(Octavian Paler)
Imi cunosti numele ....dar nu si povestea...Ti s-a spus ceea ce am facut ,dar nu prin ce am trecut.
Nu stii unde locuiesc si nici macar unde sunt sunt acum.Ma vezi glumind,dar nu stii daca sufar.
INCETEAZA SA MA MAI JUDECI!!!!
Daca stii cum ma cheama ,nu inseamna ca ma cunosti!

Am invatat...

Am invatat sa plang fara lacrimi,sa admir cu masca indiferentei pe chip,sa sufar razand ...

luni, 9 aprilie 2012

marți, 27 martie 2012

...Rugaciune...

Fă-mă, Doamne, zâmbet
 Să pot lumina,
 Sau fă-mă un cântec
 Să pot fascina!
 Fă-mă, Doamne, ploaie
 Ca să-i pot spăla
 Pleoapele iubitei -
 Aşteptarea-i grea!
 Fă-mă, Doamne, lună
 Ca să-i pot veghea
 Somnul celei care
 E dragostea mea!
 Fă-mă senin, Doamne,
 Fă-mă bucurie!
 Fă-mă tot ce Ea
 Vrea ca să mă ştie!
 Fă-mă zâmbet, cântec,
 Ploaie sau senin!
 Fă-mă s-o iubesc şi atât -
 Amin!
Autor Dan Sarbu

luni, 26 martie 2012

...E tarziu sa te iert...

N-am sa te  iert niciodata. N-am sa uit nici macar un cuvant din cate ai spus.... pentru ca nu vreau.Oricat de tare m-ar durea sufletul...N-AM SA TE IERT NICIODATA!!!!

duminică, 25 martie 2012

Desi afara era o vreme  superba de care ar fi trebuit sa am bucur ,iti citeam cuvintele , simteam ca imi este frig ,din ce in ce mai frig,
aproape inghetasem ,nu credeam vreodata ca vei spune atatea vorbe pe care le simteam cum imi lovesc sufletul ,din toate partile ,....cata ura!!!
Am ramas asa ...minute intregi ...fara sa scot un cuvant ....cu privirea lipita de acele cuvinte ,
aproape ca nici nu mai respiram ,doar lacrimile  au spart tacerea in clipa aceea ....
As fi vrut sa scriu ,dar .....degetele mi-au inghetat pe taste ....imi retrag mana usor tremuranda....
mi-am spus...."nu ...mai bine nu,eu nu pot raspunde urii cu ura"...in mine aud un zgomot ...un tipat ...un strigat ....este sufletul meu ....
Si de data asta ,n-am sa ma apuc sa plang pe bloguri ,nu-mi meriti lacrimile ,am un orgoliu prostesc si tocmai asta ma tine pe mine  departe de cei ca tine....
INDIFERENTA ....nu doare!
STIU FOARTE BINE CEEA CE SUNT SI MAI ALES CINE SUNT!

marți, 20 martie 2012

Stari....

Cand sunt eu mai reala? cand zambesc fortat, cand fac eforturi sa fiu sociabila,
 cand imi ascund durerile, cand discut banalitati cu persoane cu care nu am nimic in comun?
 sau cand aleg sa imi dezgolesc sufletul intr-o fraza, intr-o poezie, intr-un cantec ...
Unde sunt eu- cea reala? cu durerile, cu bucuriile, cu amintirile, cu temerile mele?
poate imi descopar sufletul  intr-un  LIKE bifat pe pagina unui
 suflet ratacit ca si mine intr-o lume virtuala...poate...
Cateodata nu vreau sa primesc niciun LIKE. Ma bucur cand sunt ignorata.
  E garantia mea ca totusi, sunt altfel. Poate alegerile-mi sunt  ciudate uneori.
 Am nevoie de spatiul meu, de nebunia mea, de perioada mea de victimizare,
 cand sufar, cand am obosit...Am nevoie sa ma inchid in mine ....si sa tac...Probabil m-a suparat cineva...
si nu vreau sa imi murdaresc sufletul cu vorbe fara rost...

luni, 12 martie 2012

...Spune-mi....

"Ţi-aş spune ceva,
despre noi,
despre zăpada de-afară,
despre dragostea mea.
Ţi-aş spune ceva,
orice,
numai să nu crească iarba tăcerii între noi.
Ţi-aş spune ceva,
ce-ai ştiut,
sau ce ştiu,
dar a-nceput să crească iarba tăcerii între noi
şi s-au rătăcit sunetele din cuvîntul tîrziu."

Octavian Paler
Spune-mi ...spune-mi ceva ...nu lasa iarba tacerii sa creasca intre noi....spune-mi orice....

...Doar tu si eu....


duminică, 11 martie 2012

...Freamat de dor si iubire....


Imi era dor de tine,
T-am cautat intr-o fotografie ,te-am gasit ,imi zambeai,dar...
imi lipsea prezenta ta...
Te-am cautat in cuvinte ,te-am gasit ,printre miile de randuri ,
asternute pe sulfetul meu ...
si lacrimile-mi dansau cu ochii
Mi-e dor sa zambesc ,sa fiu fericita...m-am ratacit in mine,prin negura sufletului meu ...
privesc absenta la umbra mea care trece si=apoi ...
Te caut in suflet ...
Te gasesc ,umbli tacut printre nori si valuri de tristete ,pasesti usor frematand iubire ...
si-mi amintesti de furtuna ce zace in mine...

...Daca te vei intoarce...

vineri, 9 martie 2012

miercuri, 7 martie 2012

Miss you ....too much

Umplem uneori secundele goale cu plinul fiintei visate,
 cuvintele reci cu zbuciumul amintirilor despre fiinta iubita.Printre lacrimi ...numar clipele fericirii petrecute cu tine....
Sunt momente in care iti simt atat de tare lipsa ,incat imi vine sa te scot din vise si sa te imbratisez...si-atunci ...te strig cu sufletul ,te imbratisez cu gandul ...te alint cu lacrimile ....

Immortelle

...Maine ....este o minciuna...

Se spune ca în viata îi este dat fiecaruia sa întâlneasca un chip pe care sa nu-l uite niciodata.
 Putini însa întâlnesc un suflet care nu-si dezvaluie chipul,
iar asta îi face sa nu-l uite niciodata!!!

duminică, 4 martie 2012

I Will Always Love You


Intinde-mi o mana si-atinge-mi obrazul,mangaie-mi fruntea-'ncruntata de griji
Fa-mi ochii sa rada,alunga-mi tristetea ,trimite-mi vocea sa-ti aud doar glasul...
Te simt in fiecare vis...mi-e teama doar sa ma trezesc,caci printre clipele reale
n-am sa pot sa te gasesc...
Lacrimi fierbinti imi ard destinul si-n marea ta am sa ma sting ...
Te voi iubi o vesnicie ...fara sa pot sa te ating...

sâmbătă, 3 martie 2012

...Am dat foc ploii...


Am dat foc ploii....si lacrimile-mi sunt de-acum jaratec.....
Sufletele nu pot avea un curcubeu daca ochii nu au lacrimi!

...Din cauza ta!.....

...Ganduri in noapte ...

Am vrut sa scriu ,simt nevoia sa scriu dar ...nu pot de lacrimi ...nu vad sa scriu ,
vin una cate una ..dau navala peste chipul meu trist
 si obosit...
Mi-e dor de tine ...uneori ...mult prea dor ...
n-am crezut ca iti pot simti lipsa atat de mult ...fiecare lacrima este o amintire ,
dorul din suflet il port in palmele cu care in vise iti alint tamplele ,il port pe buzele  care 
in tacerea noptii iti rostesc numele soptit,
il port in fiecare cuvant ce  il astern aici in noptile albe cand somnul nu mai vine...
Am stiut mereu ca va veni o zi cand ma vei arunca departe de gandurile tale...
ziua in care ti-am redat libertatea inimii in schimbul nefericirii mele,
ti-am spus asta ,undeva in visele noastre pierdute...
Sper ca esti iubit ca si cum ai fi singurul barbat de pe pamant...
sper ca ai tot ceea ce eu nu ti-am putut oferi ...FERICIREA!
Pentru ca fericirea ta ...va fi fericirea mea!


Daruiti-va iubirea prin simpul mod neconditionat – acela de a spune: Te Iubesc!...
 fara a astepta un raspuns....

...fiecare suflet are poezia lui..cand nu se mai incape pe sine de lacrimi si mirari... scrie, picteaza, canta..... "mon amour"...suntem oameni maturi si iubim adeseori cu un suflet de copil , dar , ramanem vesnic prinsi in paienjenisul viselor colorate....

vineri, 2 martie 2012

...Pierdut fara tine...

...Lumea...

Nu iubito, în noaptea asta
Nu m-am gândit deloc la tine
Am deschis ochii
Ca să privesc în jurul meu
Iar în jurul meu
Lumea se învârtea ca de obicei
Se învârte, lumea se învârte
În spațiul nesfârșit
Împreună cu iubirile abia născute
Cu iubirile deja sfârșite
Cu bucuria și cu durerea
Oamenilor ca mine
O, lume
Abia acum te privesc
Și mă pierd în tăcerea ta
Sunt nimic pe lângă tine
Lumea
Nu s-a oprit nici măcar pentru un moment
Noaptea vine în continuare după zi
Iar ziua va veni
Nu iubito, în noaptea asta
Nu m-am gândit deloc la tine
Am deschis ochii
Ca să privesc în jurul meu
Iar în jurul meu
Lumea se învârtea ca de obicei
Se învârte, lumea se învârte
În spațiul nesfârșit
Împreună cu iubirile abia născute
Cu iubirile deja sfârșite
Cu bucuria și cu durerea
Oamenilor ca mine
O, lume
Abia acum te privesc
Și mă pierd în tăcerea ta
Sunt nimic pe lângă tine
Lumea
Nu s-a oprit nici măcar pentru un moment
Noaptea vine în continuare după zi
Iar ziua va veni
Lumea
Nu s-a oprit nici măcar pentru un moment
Noaptea vine în continuare după zi
Iar ziua va veni
În noaptea asta iubito, nu m-am mai gândit deloc la tine
La tine

miercuri, 29 februarie 2012

...Trandafirul albastru....

În vremuri îndepărtate, trăia în China un împărat bătrân. El avea o fiică foarte frumoasă, căreia i se dusese vestea peste mări şi ţări. Cel mai mult îi placea să se plimbe prin grădinile împărăteşti şi să se ocupe ea însăşi de multitudinea de flori. Desigur că şi grădinarii curţii împărăteşti aveau grija de grădini, însă ei îi plăcea să le îngrijească cu mâna ei, mai ales trandafirii. Avea un colţ al grădinii în care plantase ea singură mai multe soiuri de trandafiri de toate culorile şi mărimile.
Într-o dimineaţă răcoroasă de mai, în sala tronului, se adunară toţi sfetnicii împăratului ca să discute despre viitorul ţării. Toţi erau foarte îngrijoraţi că împăratul nu are un fiu sau un nepot moştenitor. Aşa că hotărâră cu toţii că fiica împăratului trebuie să se căsătorească degrabă, în cel mult o lună, pentru a avea un fiu moştenitor. Împăratului nu-i plăcu această veste, dar se duse să vorbească cu fiica sa. Prinţesa fu de acord cu o casatorie făcută în grabă, atâta timp cât viitorul ei soţ îi va aduce un trandafir în dar, dar nu unul oarecare, ci un trandafir albastru.
Zis şi făcut. Sfetnicii împăratului au dat sfoară-n ţara şi în câteva zile au început să se perinde pe la curtea împăratului fel de fel de pretendenţi pentru prinţesă, tineri şi bătrâni, bogaţi şi săraci, de viţă nobilă sau simpli ţărani. Primul dintre ei i-a adus un trandafir minunat, din safire şi smaralde, de un albastru transparent, de-ţi lua ochii. Prinţesa însă îl luă, îl admiră şi î-l înapoie tânărului spunându-i simplu: „Acesta este într-adevar un minunat trandafir albastru, dar nu miroase.”
Următorul i-a adus o sticluţă de cristal, albastră, plină cu parfum de trandafiri. Prinţesa o deschise, o mirosi şi-i spuse şi acestuia: „Într-adevar miroase minunat, ca o grădină plină de trandafiri şi este de un albastru minunat, însa nu are forma trandafirului, iar parfumul se va termina într-o zi şi atunci va fi doar o sticluţă goală.”
Tânărul următor era ceva mai şmecher decât cei dinaintea lui şi-i dărui prinţesei un trandafir albastru din cel mai fin porţelan chinezesc, iar între petale a ascuns o sticluţă cu parfum de trandafiri, astfel că şi mirosea. I-l dădu şi aştepta răspunsul prinţesei, foarte mândru că el a reuşit. Ea îl lua, îl admiră şi pe-acesta şi-i spuse: „Acest trandafir este chiar încântător, culoarea este minunată, iar parfumul este îmbătător, dar acest trandafir nu se cere iubit şi îngrijit.”
Şi tot aşa. Se perindară mulţi pe la curtea împăratului, însă în van. Termenul de o lună se apropia de sfârşit. În ultima seară, prinţesa se plimba prin grădină, printre trandafirii ei. Deodată, la lumina lunii, ea îl observa pe grădinarul cel nou, pe care împăratul îl aduse ca s-o ajute pe prinţesă la mica ei grădină de trandafiri. Tinerii se priviră şi se îndragostesc pe loc unul de altul. Îşi petrecură toata noaptea împreună, sub clar de lună, printre trandafiri. Prinţesa îi spuse toată povestea cu căsătoria în grabă şi cu trandafirul albastru. Tânărul îi promise că a doua zi va veni la curte cu cel mai frumos trandafir albastru şi-i va cere mâna în faţa împăratului.
A doua zi cerul era senin, de-un albastru profund iar cireşii erau în floare. Toţi de la curtea împăratului se adunară însă în sala tronului ca să vada cu cine se va căsători prinţesa. Uşile grele se dădura la o parte şi intră tânărul grădinar. Când ajunse lângă prinţesă, îngenunche în faţa ei şi scoase de sub pelerină un minunat trandafir…..alb! În sala tronului se auzi un murmur de mirare. Atunci prinţesa lua trandafirul şi exclamă: „Ce frumos! Şi ce parfum încântator! Iar nuanţa aceasta de albastru e cea mai frumoasă pe care am vazut-o vreodată!”
Aşa este, dragii mei, pentru a întâlni adevărata iubire, plinatatea fericirii, trebuie să ne dorim o poveste de iubire cu viaţa. Trebuie să alegem bucuria, spontaneitatea, entuziasmul. Trebuie să alegem iubirea, să o inventăm, să o creăm, să fim răspunzători pentru ea. Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce ne încântă. Nimeni altcineva nu este în măsură să ne aleagă destinul, pentru că, trebuie să o spunem, în cea mai mare parte noi suntem cei care ni-l alegem.
Ne putem asculta raţiunea, instinctele – dar până la urmă, nu ele sunt cele care acceptă alegerea şi pot asuma deciziile noastre.
Sursa-Internet(Arta iubirii) 

Cum....cum sa iti mai pot spune?

...TOT CE IMI DORESC....

marți, 28 februarie 2012

...Esti umbra sufletului meu....

Te voi iubi mereu ...
Inchisa intr-o lume pe care o stiu doar eu...intr-un gand din decembrie...
cand razlet imi ningeai praf de stele pe vise,cand ochii tai imi zambeau ...
Te simt aproape dar nu ...nu esti ...ne desparte o bataie de inima sau poate doua....
Nu vreau sa-mi picure lacrimile-mi reci pe buzele-ti calde...ramai asa...umbra viselor mele,
strain de tot ce ma-'nconjoara si totusi ....faci parte din mine...
Esti visul meu din decembrie ,numai de suflet stiut,esti steaua cucerita de mine ,
si-am sa te pastrez pe cerul noptii mele ,sa stralucesti in intunericul sufletului meu...
Te-am inaltat undeva sus ,atat de sus incat nu te-am mai putut atinge ....
Esti doar o umbra....umbra sufletului meu .....

All out of love

...Nu s-a sfarsit iubirea...

duminică, 26 februarie 2012

Mi morena

...Citate adevarate...

"Traim intr-o lume in care viata fiecaruia depinde de altii. Nu e de ajuns sa visezi. Mai trebuie sa nu vina

cineva care sa te azvarle intr-o cocina. In zadar am vrut eu sa fiu buna si generoasa.

M-am ferit sa fac vreun rau cuiva. Si la ce mi-a folosit? Idealismul nu valoreaza doi bani,

daca n-ai si putin noroc. Or, eu n-am avut. Si nimeni n-a banuit ca, sub masca mandriei mele,

 o proasta astepta sa fie trasa pe sfoara.[....]Orice femeie vrea sa fie iubita pentru ea insasi, nu fiindca exista „iubire“ pe lume.

Barbatii care mint jurand pe vesnicie. Ei jura pe ceea ce n-au! Vesnicia nu e a nimanui.

Sistemul ipocrit pe care se bazeaza barbatii, potrivit caruia femeile trebuie sa fie multumite

cu viata searbada oferita de ei.[...]Una ca mine ramane visatoare si dupa ce a trecut prin infern, asa dupa cum un idiot ramane idiot si dupa ce a

trecut prin rai."(Octavian Paler-Paradis fara sarpe)

vineri, 24 februarie 2012

Absenta....

....E inca februarie...

...E februarie
Si stiu sigur ,ca undeva, inca mai ninge cu ganduri...la mine ,
ploua ,de multa vreme  ochii imi ploua lacrimi de roua...sperand ca la primavara
fiinta aceea trista care zace in mine se va trezi la viata...
Sufletul imi canta o melodie ciudata , vuietul marii in duet cu tipatul surd la pescarusilor,
pentr-o clipa mi-e teama ,ingrop cateva soapte-n nisipul pustiu ce asteapta urmele pasilor mei ,
Inchid ochii pe jumatate ,falfait de lacrimi,in urma mea...pasii s-au sters....
inaintea mea...o mare de ganduri,valurile marii, apoi...liniste...

marți, 21 februarie 2012

Invingatorul ia totul!

Acum poate esti multumit ....ai invins!Ai reusit sa iei totul ....absolut totul!

Lucruri simple....

Lasa ploaia sa cada.....

Nu opri ploaia care cade ,poate ca picaturile mari ,
reci care-mi ating fata  danseaza o data cu mine ...
Dansez cu ploaia ,poate maine nu voi mai fi aici ,
poate voi dansa intr-un alt decor ,viata-mi va canta alte cantece ...
Iubesc ploaia,este cea mai buna prietena a mea ,stie sa imi spele durerile ,
sa imi stearga lacrimile...
Maine ,poate nu voi mai fi aici ,dar acum ,pentru ziua de azi ...
Te rog ,Doamne ,picteaza un curcubeu pe cerul sufletului meu ,
da norii la o parte si lasa ploaia sa
cada printre razele de soare ,lasa cerul sa o cearna,sa renasc din apa  ...fara amintiri ,
fara regrete,
fara pareri de rau ,fara sa dau timpul inapoi...sa treaca tot ....sa fiu ....o noua EU!

luni, 20 februarie 2012

You ....needed me....

Azi...

Azi ....nu imi lipseste nimic ..nu imi lipseste nimeni ....imi lipsesc doar eu ,
eu cea de altadata ...m-am pierdut in multime,
intr-o lume pe care nu o recunosc,o lume ..urata ...plina de ura ,de vorbe goale ,de minciuna ,
este de ajuns sa fi pe marginea prapastiei si cineva sa vina sa iti faca vant ,
cand de fapt ar putea sa iti intinda o mana sau ...sa te lase pur si simplu acollo unde esti ...
Am pierdut totul in intuneric ,gandurile ,cuvintele ....si pe tine....
De fapt ,pe tine nu te-am pierdut.....pe tine te-am abandonat ...
Te-am lasat in urma acum ceva vreme si stii de ce?...
Pentru ca in loc sa ma tii strans de mana ,ma raneai ...
Imi faceai rau ,prea mult rau ,mai mult decat eram capabila sa suport...si acum ,fiinta mea
este impartita in doua ...
O parte care ar vrea sa se intoarca si sa te caute ....si o parte care vrea sa mearga inainte ,fara sa isi mai
aminteasaca de tine...
Tu nu stii, dar eu am obosit...am obosit sa te vad cum te prefaci ...
si am nevoie de odihna ,un altfel de odihna ,una sufleteasca ,care sa vindece ,nu sa raneasca...
Azi plang ,poate mi se pare ca sunt ,nu pe marginea prapastiei ,ci chiar pe fundul ei,dar ...
 maine este o alta zi ,am sa trag aer in piept si merg mai departe, stiu ca totusi cineva acolo sus  ma iubeste ...


Am un defect din fabrica.... Eu nu insel. Nu tradez. Daca nu vreau sa fac un lucru o sa ti-l spun verde in fata. Nu ma voi obosi sa te mint. Nici in iubire,
nici in alte situatii...chiar daca am trait clipe minunate impreuna,de azi ,te voi ucide in mintea mea,nu am sa te mai las sa imi faci rau ,am sa inlocuiesc amintirile cu ganduri groaznice despre tine ,cu clipele de azi si nu numai ,asa,n-am sa mai tanjesc niciodata dupa iubirea ta (de fapt ,dupa jocul tau de-a iubirea)...pacat ...te-ai inselat ...m-am inselat ....
Ca o ironie a sortii,astazi este in 20....si astazi am scris cu adevarat pentru tine!
,,Opusul dragostei nu este ura, ci indiferenta.''-Elie Weisel

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Picaturi de suflet.....


Ploaia....picaturi de suflete ce acopera alte suflete...
picaturi de placere ce trezesc amintiri...picaturi de dragoste ce te fac sa plutesti si
sa traiesti o iluzie...un vis pierdut in noaptea vietii mele ,
in noaptea sentimentelor nestiute de nimeni...doar de sufletul meu, ce-mi fredoneaza aceeasi melodie
trista ,profunda...
Poate daca as putea dormi as regasi farame din tine ,din  mine ,din noi...lacrimile-mi dau navala
pe chipul meu trist ...ochii-mi danseaza cu fiecare lacrima,
 iar sufletul meu stie de-acum ....pot sa simt ,pot sa sufar ,pot sa iubesc si iubirea sa nu mi se-mplineasca vreodata...
sa-mi fie pusa la-ndoiala... si cu toate astea ....pot sa traiesc ...sa merg mai departe prin viata...

Daca acum m-ai intreba cum ma simt ..ti-as spune:....trista ..dezamagita .....ti-as spune ca am nevoie de odihna,de un altfel de odihna,una sufleteasca,care sa vindece ,nu sa raneasca.... imi las sufletul aici la margine de noapte ,asa cum am facut-o de atatea ori ,imi las gandurile tremurande de lacrimi ...las totul in mainile tale ...ma inarmez cu cea mai pura arma ...IUBIREA....si voi porni la drum ,cu pasi mici .....dar siguri!

marți, 27 decembrie 2011

Ploua in noapte...

Se aud picaturile ploii ce cad in noapte ,
se lovesc cu repeziciune in pervazul sufletului meu plin de lacrimi ,
un amestec de lacrimi si ploaie cu miros de dor si iubire,
Plang ,si lacrimile -mi ranesc ochii ,sunt cioburi de suflet ,
doruri tarzii ce gem in mine ,indemnandu-ma sa curg spre tine...
Dar un zid nevazut ne desparte..un pact rece de tacere ne- nvaluie
Soapte-mi ingheata pe buze ....si ploua...ploaie-ngandurata ....
si lacrimi cat pumnul...

luni, 26 decembrie 2011

...Iar e luna plina....

"Iar e luna plina ,
Dar fara tine, nu e lumina
Nu-i nimeni sa aprinda cerul,
Pentru tine...nici pentru mine
nu mai e nimeni "...

sâmbătă, 24 decembrie 2011

CRACIUN FERICIT!

Fie ca spiritul si magia sarbatorilor de iarna sa va patrunda in casa si in suflet,
sa va calauzeasca inima spre iubire si iertare, sa va aduca armonie,
lumina si pace sufleteasca, bucurii si fericire alaturi de cei dragi!
CRACIUN FERICIT TUTUROR!

marți, 13 decembrie 2011

M-am jucat cu iubirea si am pierdut!

"Acum cateva zile am avut parte de o intalnire neasteptata........m-a oprit, intr-una din statiile de metrou, un tanar chipes, cu un tradafir rosu in mana, care scanteia in lumina palida a neoanelor si a vrut sa mi-l daruiasca. I-am spus ca nu il pot primi, ca nu cred ca este pentru mine.....S-a posomorat, iar pe unul dintre obraji a inceput sa se prelinga o boaba de margaritar...
Cum din difuzoare se auzeau timid acordurile unui vals, tanarul a ingenunchiat si m-a implorat sa dansez cu el.....asa cum poate n-am facut-o cu nimeni…..niciodata……ca si cand ar fi pentru ultima data cand dansez. M-am uitat in jur la marea de oameni si, rusinata, am lasat privirea in jos…..A inteles si totusi, a zis soptit ca “uneori ar trebui sa-ti lasi sentimentele sa iasa la suprafata, sa nu te gandesti mereu la ce ar spune lumea daca…este numai o invitatie la dans…te rog!”
Brusc, am inceput sa fac primii pasi de dans…statia de metrou se transformase intr-o superba sala de bal, poleita in aur, coloane de marmura tasneau din paviment si se impleteau in dans spre tavanul pictat cu stele, iar de acolo curgeau tacute candelabre de cristal in care palpaia timid lumina lumanarilor… Parfum suav de crini si frezii plutea in aer, iar trenurile de metrou se transformasera in calesti imparatesti trase de frumosi cai albi cu hamuri de argint… parca eram doar noi doi…
Cand valsul a luat sfarsit, tanarul mi-a multumit si a dat sa se indrepte spre una din calestile care tocmai intra in statie, dar s-a intors si s-a uitat din nou la mine... Atunci am observat ca in una dintre palmele mele rasarisera mici rubine... A ras sinistru si mi-a spus:
- Nu ma recunosti, nu-i asa?
- Nu! Ar fi trebuit?
- Da! Ai fost acum un an la mine sa imi ceri o favoare.
- Chiar nu imi amintesc sa te fi vazut vreodata... imi pare rau!
- Ha, ha, ha – rise din nou – cat de repede uitati, voi muritorii, cand vi se face o favoare...
Atunci am observat ca frumosul trandafir se transformase intr-un arc de argint, iar la piept purta o tolba de aur cu sageti incrustate cu rubine...si mi-am amintit...era Eros! Frumosul zeu al iubirii se intorsese printre muritori...
Prin fata ochilor se derula acum intalnirea din Olimp cand in genunchi il imploram sa-mi dea iubire... o iubire cum n-a fost si nu e... cum plangeam si ii spuneam ca vreau sa fiu iubita, sa iubesc... sa simt ca traiesc... El imi spunea ca o sa am parte de ceea ce doresc cu atata ardoare, insa trebuie sa invat sa iert, ca si iertarea e scrisa in legile omenesti... sa invat sa nu cer mai mult decat pot oferi, sa invat ca este Soare chiar si acolo unde par doar nori si ca ploaia cade doar pentru a aparea curcubeul la sfarsit... sa invat sa daruiesc fara sa primesc nimic in schimb, sa invat sa rad, sa plang.....sa accept inima celuilalt asa cum este, sa nu incerc sa schimb nimic din armonia de la inceput...
Imi aminteam cum cu suspine adanci ii promiteam ca voi face toate lucrurile cerute.....
Si-am coborat din Olimp, sa-mi intalnesc destinul.....dar m-am jucat cu el....am uitat de promisiunile facute lui Eros.....am cerut prea mult si nu am oferit nimic in schimb, am ras cand trebuia sa plang, am ridicat vanitatea la rang de arta....am vazut nori acolo unde era Soare...Am ranit fara motiv....doar pentru implinirea unor copilarii...
Acum, de dupa o coloana din statia de metrou, Eros striga:
- Te-ai jucat cu iubirea....si-ai pierdut!!! Ha, ha, ha (ce ras sinistru are uneori zeul iubirii) – acum trebuie sa platesti nesabuinta de a nu-mi asculta poruncile!!!
- Te rog sa ma ierti...nu ma pedepsi prea aspru...nu am stiut sa ma port...
- Ha, ha, ha....tu ai impresia ca pot trece peste orice...Acum stiu ce iti doresti...Insa vei primi...asa cum nici nu ai visat...Iti dau din nou IUBIRE...dar una sa te doara, sarutul lui sa arda, privirea sa te minta...sa faci din noapte zi, lacrimile sa nu iti mai ajunga, nici Eos cand isi rastoarna peste pamant ulciorul cu roua diminetii sa nu te racoreasca...sa simti ceea ce au simtit cei ce l-au infruntat pe Ares...Eol sa-ti taie fata si sufletul sa-ti zdreleasca....
- Nu, te rog, nu-mi face asta...
- Ha, ha, ha – rase din nou – am si facut-o! Nici nu stii...si a disparut...
Am ramas clipe buna cu privirea pierduta...speram din suflet sa nu se intample asa...sa nu se razbune prea aspru...dar a facut-o...
In zadar incercam sa fiu asa cum promisesem, primeam numai reversul...era asa cum nu a fost si nu e... iubire dureroasa...au curs rauri lacrimile mele...sarutul lui ma arde....degeaba acum ofer fara sa cer...in zadar iert in fiecare zi...ma minte in fiecare noapte...
Aseara am fost din nou in Olimp...nu l-am gasit pe Eros... dar i-am gasit pe zei la sfat. Cu glas timid i-am intrebat daca mai pot face ceva...ei mi-au rapuns la unison...”nici inteleptul Cheiron nu te poate ajuta...de razbunarea lui Eros nu scapa nimeni...el iubeste, dar si judeca aspru....Te-ai jucat cu iubirea, si de data asta ai pierdut!”
Intoarsa acasa, am cugetat adanc la cele spuse in Olimp....aveau dreptate...incercasem sa pacalesc iubirea si-am pierdut"
Sursa- Internet


vineri, 9 decembrie 2011

joi, 8 decembrie 2011

...Nu m-ai invatat...

Mi-ai umplut ochii cu lacrimile cerului , sufletul cu dor de lumina dar nu m-ai invatat sa te tin departe de sufletul meu!

miercuri, 7 decembrie 2011

Iti amintesti de mine?

Iti amintesti de mine?
Sunt eu ...
o umbra...o firimitura de dor si speranta ,o linie punctata cu amintiri inca vii,
Te asteptam mereu cuminte in coltul meu de lume ,
iar cand intr-un tarziu apareai ,cantec de bucurie din zambetul tau imi faceam...
Azi,cu mireasma trandafirilor albastri iti parfumez visele ,
in nopti tarzii si reci, te invelesc cu lacrimi calde de dor ...
Nu ma vezi ,n-ai sa ma vezi niciodata ,in treacat doar iti sarut fruntea plina de ganduri si sufletul ratacit in iubire,
Pentru o clipa,imi sprijin sufletul de tine ,auzi?
Auzi cantecul de dor ce rasuna-n mine?
Esti tu ,cantecul meu de dor,dar nu oricine te poate canta,
Doar eu ,pentru ca te-am ascultat de mii de ori,
ti-am invatat versurile pe de rost si in tacere ti-am fredonat iubirea...
Te voi canta neincetat pana intr-o zi cand ma voi pierde printre soare si nori,
printre valuri si cer, si-atunci ...
iti daruiesc iubirea ,fara speranta de a o primi vreodata inapoi...

luni, 5 decembrie 2011

...Un pumn de ganduri....

Cand lacrimi curg siroaie ,le las usor sa cada,
  si-n palmele-amandoua ,mi le adun gramada...
In suflet viscoleste un dor nebun de tine ,
azi esti mult prea departe si gandul mi-e la tine...
Dar tac,
 asa cum tace luna si numar clipele de dor,
si ma cuprinde-ntotdeauna din strigat trist tainic fior...
M-ascund sub stele asta seara ,sa-mi odihnesc sufletul ,desi stiu sigur c-o sa doara,
am sa stau asa ghemuita-n mine printre valuri de suspine...
M-ascund de ochii tai,n-am sa-ti mai stau in cale eu,
Poate asa esti fericit ,si iti doresc sa fi mereu ...
Nu te-ntrista, nu m-am schimbat,
Sunt sufletul ce te-a iubit,voi fi asa cum tu ma stii,
desi mult timp am asteptat....de amintitri nu pot fugi ...
Poate asa este firesc ,sa-mi fie dor de ochii tai o viata,
si sa te port in gand mereu ,ca-n ziua cand te-am cunoscut...cu zambetul pe fata....

joi, 1 decembrie 2011

Rugaminte....

Vino iarna cu un frig demential si ingheta-mi simturile ,dorurile ,gandurile ...fa turturi din lacrimile ce imi curg si fulgi de nea din vise...spulbera-mi dorintele ce-mi macina sufletul ...fa-ma regina de gheata ...iar restul ...tacere....

Atat de multa dragoste!.....